Conferința a avut loc în biserica parohială, pe parcursul a 2 ore, începând cu orele 17, fiind prezent un număr de circa 50-60 enoriași.

Doamna doctor Denise Zahiu, medic rezident în gastroenterologie la Spitalul Colentina din Capitală, a vorbit în prima parte despre alimentația sănătoasă, în general, iar în a doua parte a vorbit despre importanta postului, din perspectiva unui medic.

S-a subliniat că o alimentație sănătoasă presupune să mănânci suficient de variat și în cantități potrivite, în sensul de a avea o cantitate suficientă de substanțe nutritive, care sunt necesare organismului. «Nu trăim pentru a mânca, ci mâncăm pentru a trăi !».

Alimentația trebuie asociată cu activitatea fizică zilnic. Lipsa de coroborare dintre acestea doua naște obezitatea și alte afecțiuni. Un om supraponderal are riscul mai mare de a se îmbolnăvi, de a face diabet zaharat, sau de a face boli cardiovasculare. O problemă actuală, care se întâlnește la tot mai multă lume, este încărcarea grasă a ficatului (steatoza hepatică), care poate duce la ciroza hepatică. O altă boală ce apare și datorită unei alimentații nepotrivite este cancerul. Se parte că după fumat, al doilea factor de risc pentru cancer este lipsa unei diete. O alimentație nesănătoasă poate provoca boli cum ar fi osteoporoza sau bolile dentare.

O alimentație insuficientă duce la o carență de vitamine, de oligoelemente. Aceste carențe de alimentație cresc riscul de boli infecțioase, crește riscul de apariție a anemiei.

S-a discutat şi despre cum mâncăm?, amintindu-se importanţa meselor în familie, tihnite, fără a ne uita la televizor sau la calculator. Masa este sfântă, Maica Domnului se roagă pentru noi cand mâncăm.

Recomandarile referitoare la ce mâncăm? şi cât mâncăm? au fost ilustrate sub forma « piramidei alimentare ». Enoriaşii au fost sfătuiţi să consume multe cereale integrale, fructe, legume şi lactate; doar ocazional să mănânce produse zaharoase rafinate. Carnea roşie s-a recomandat a fi consumată de aproximativ trei ori pe săptămână, preferabil preparată la cuptor. S-au amintit calităţile nutriţionale ale peştelui, a cărui carne este bogată în acizi omega-3, substanţe protectoare pentru bolile cardio-vasculare.

Datorită conţinutului mare de colesterol al gălbenuşului, ouăle au fost recomandate doar de doua-trei ori pe săptămână. S-a discutat şi despre alte alimente care ar trebui mâncate ocazional, întrucât consumul excesiv produce creşterea nivelului seric de colesterol şi a riscului pentru apariţia obezităţii şi a bolilor cardiovasculare, precum: slănina, margarinele, mâncărurile prăjite, carnea grasă, mâncărurile fast-food şi produsele de patiserie.

Printre alimentele preferabil a fi evitate sunt şi mezelurile, din cauza aditivilor pe care-i conţin - nitraţi, nitriţi de sodiu şi potasiu, monoglutamatul de sodiu şi caragenanul. S-a dovedit că expunerea frecventă şi îndelungată la aceste substanţe duce la apariţia cancerului de stomac (nitriţii) sau a cancerului de intestin gros (caragenanul). În plus, în majoritatea mezelurilor este şi multă grăsime, aceasta fiind întâlnită în proporţie de până la 40% în crenvurşti şi parizer.

S-a subliniat ideea necesităţii menţinerii unui echilibrul între aportul alimentar şi activitatea fizică, pentru a avea greutatea corpului in limite normale.

Având în vedere abuzurile alimentare ale societăţii moderne, consumul de produse hipercalorice (foarte multă energie într-un volum mic), precum şi consumul excesiv de carne, postul alimentar devine o necesitate, pentru a permite organismului sa-şi recapete echilibrul. Este un mod fiziologic, natural, de curăţare a trupului.

Cuvintele care caracterizează cel mai bine o alimentaţie sănătoasă sunt: cumpătare, tihnă, varietate.