În prezența Preasfințitului Părinte Episcop Timotei Prahoveanul, Vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, delegat al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, peste 140 de artiști au urcat duminică, 26 mai 2019, pe scena celei de-a IX-a ediție a Festivalului de pricesne «Blândul Păstor». Această ediție a fost organizată de Parohia Apărătorii Patriei II – Sfântul Ambrozie în parteneriat cu Muzeului Național al Satului «Dimitrie Gusti», în incinta acestuia.  

Mesajul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel adresat concurenților, interpreților și participanților la Festival a fost citit, în deschiderea Festivalului, de către Preasfințitul Părinte Episcop Timotei Prahoveanul.

Jurul Festivalului, format din Conf.Univ.Dr. Paula Popoiu, Directorul General al Muzeului Satului, Președintele Juriului, Pr.Prof.Dr. Stelian Ionașcu, șeful catedrei de muzică de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București, Domnul Remus Rădulescu, redactor/realizator la Radio Romania Actualități și TVTrinitas, iar din partea parohiei organizatoare Pr. Paroh Mircea Alexă Uță, a stabilit următoarele premii:

Marele Premiu al Juriului a fost câștigat de tânăra Adelina Nicola Baicu, în vârstă de 11 ani, cu priceasna «Nu-i singur Iuda vinovat». Ea locuiește în Comuna Berceni, județul Ilfov.

Premiul de popularitate a fost obținut de către Mălina Maria Boriceanu, cu piesa «Iisuse, eu am venit iar».  

Celelalte premii au fost acordate după cum urmează:

Secțiunea I:

Premiul I: Mihaela Petrache, cu piesa «Sub o salcie înaltă»

Premiul II: Andreea Monica Vișan, cu piesa «O, Măicuță Sfântă»

Premiul III: Mihaela Marioara, cu piesa «Pe muntele Golgota»

Mențiunea I: Evelyne Alessia Bening, cu piesa «Din mormântul întunecat»

Mențiunea II: Andreea Dinu, cu piesa «Tinere te cheamă Domnul» 

Mențiunea III: Tudor Andrei Achim, cu piesa «Să faci o Iisuse din inima mea»

Secțiunea II:

Premiul I: Andreea Oprea, cu piesa «Preasfântă Maică și Fecioară»;

Premiul II: Karina Cobuleanu, cu piesa «Parcă te văd Doamne Iisuse»;

Premiul III: Maria Enache, cu piesa «Unde să mă duc eu Doamne» 

Mențiunea I: Andreea Andreiaș, cu piesa «Spune mamă de ce plânge luna»; 

Mențiunea II: Ioana Cojocariu, cu piesa «La ce-mi folosește oare»;

Mențiunea III: Nicoleta Cimpoca, cu piesa «Maică pururea Fecioară».

În partea a doua a Festivalului, în Spectacolul folcloric tradițional, dedicat Anului omagial al Satului românesc, au urcat pe scenă următorii:

Cor al preoților din București, dirijat de Pr. Asist. Univ. Dr. Marius Dumitruescu, care a interpretat Hristos a înviat și Cântă cucu in Bucovina

Corul de copii și tineret al Parohiei Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan, dirijat de doamna preoteasă Anca Armași, care a interpretat: Toată lumea are un dor; Ce mi-e-n lume mai drag și La portiță la Gheorghiță. Au susținut corul Pc Pr. paroh Ion Armași, protoiereu al Protoieriei Sector IV Capitală, Diac. Prof. Daniel Cergan și Cristian Postolache; 

Andrada Precup, elevă la Școala Specială Gimnazială pentru copii cu deficiențe de vedere din București, care a interpretat piesa Lie, ciocîrlie;

Orchestra de muzică populară «Ciocârlia Junior», dirijată de domnul Lucian Goiană, care a interpretat o suită de melodii populare. Și-au dat concursul: Andreea Monica Vișan la nai și voce, Sara Ursachi la vice și Alexandru Diaconu la clarinet;

Ștefan Vlad, care a interpretat piesele Drag îmi e, marea s-aud și Hora de la Istru; 

Iris Elena Țuțuianu, care a interpretat piesa: Ca moldoveanca nu-i nici una;

Corul Școlii Gimnaziale nr.113 din București condus de doamna profesoară de muzică Alina Rusu, a interpretat: Acasă-i România și Țara mea-i un colț de rai;

A urmat Sara Nukina, o tânără româno-japoneză, care a interpretat: Munte, munte, frățioare și o melodie populară în japoneză ;

Doamna profesoară de canto popular Ramona Urjan de la Colegiul Național de arte « Dinu Lipatti» împreună cu Grupul vocal folcloric tradițional denumit ”Rădăcini” a interpretat mai multe piese populare; 

Marioara Voicu, directoarea Grădiniței Piticot din București, a interpretat ”Am plecat cândva pe jos”;

În încheierea Festivalului Corala Ambroziana a parohiei Sf. Ambrozie a interpretat o creație populară renumită: Românie, Românie. Au acompaniat la chitară Pr. Cosmin Grigorescu, iar la orgă Sebastian Bordea. 

A urmat Festivitatea de premiere și cuvântul de închidere a Festivalului al preotului paroh Mircea Uță, din partea parohiei organizatoare, și poza de grup cu laureații ediției a IX-a a Festivalului de pricesne «Blândul Păstor».

Festivalul a fost prezentat de către domnul Andrei Victor Dochia, Televiziunea Română.

În foaierul sălii V.I.Popa din incinta Muzeului Satului, pe perioada desfășurării Festivalului, a fost vernisată o expoziție de icoane și vitralii realizate de Art Georgies – partener al Festivalului.

Sonorizarea a fost asigurată de Domnul Petre Berciu.

Festivalul a fost transmis de domnul Cornelius Florin Stoica pe Facebook/ lumina cuvântului și urmărit, în direct, de peste 12.400 de spectatori.

*

 

Mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române,

la cea de-a IX-a ediţie a Festivalului de pricesne „Blândul Păstor”     

Dragi concurenți și interpreți

Stimați participanți,

Hristos a înviat!

Este al nouălea an în care Parohia Apărătorii Patriei II – „Sfântul Ierarh Ambrozie” din București organizează Festivalul de pricesne „Blândul Păstor”.

Această lucrare pastorală și misionară a parohiei așezată sub semnul Anului Omagial al Satului românesc pune în valoare priceasna ca manifestare a creației religioase populare românești.

Din acest motiv, considerăm fericită alegerea Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” – un loc cu o încărcătură culturală, dar și spirituală deosebită, ca spațiu de desfășurare a ediției din acest an a Festivalului.

„Pentru istoria noastră ‒ aprecia etnograful şi sociologul Ernest Bernea (1905-1990) ‒, satul românesc tradiţional a fost microcosmosul material şi spiritual care a constituit fundamentul existenţial al naţiunii […]. Realitatea tradiţională comunitară a definit şi manifestat un mod propriu românesc de a fi, care e specific şi general uman totodată”[1].

Satul românesc, păstrător fidel al tradiţiei bisericești și al culturii naţionale, a fost de-a lungul timpului spaţiul în care s-au dezvoltat și s-au desăvârșit valorile spirituale, culturale și morale ale neamului.

În satele românești care au păstrat credința ortodoxă, pricesnele nu au lipsit dintre cântările care însoțeau Sfânta Liturghie. Sătenii evlavioși au înțeles că acestea sunt împreună-rugăciune de mulțumire lui Dumnezeu și împreună-cântare de biruință cu părintele lor din altar.

Fiind cântate mai ales la momentul Chinonicului, ele au de cele mai multe ori în mijloc pe Maica Precistă – cea mult iubită de toți românii, de unde și denumirea de „pricesne”.

Priceasna este deopotrivă rugăciune și cântare în cuvinte simple, amintind de cântecul doinit la șezătorile satului, dar evocând aceleași înțelesuri profunde ale credinței ortodoxe mărturisite în această tindă a raiului.

Aceste rugăciuni doinite sunt parte a stăruinței din toată vremea a creştinilor ortodocşi din satele și târgurile românești, de a mărturisi pe Domnul Iisus Hristos și bucuria de a rămâne uniți cu El, în istorie și în eternitate.

Urăm tuturor concurenților la acest Festival să exprime nu numai virtuozitate interpretativă, cât mai ales să se facă curajoși purtători și promotori, prin versuri și cânt, ai celor mai profunde valori care definesc sufletul satului românesc: dragostea de Dumnezeu, de neam și de tradițiile lui și statornicia în credință.

Felicităm parohia organizatoare, pe preoții și enoriașii care s-au ostenit în pregătirea acestei mărturisiri misionare și salutăm conducerea Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti”, pe doamna Director General Paula Popoiu, care a arătat deschidere și cooperare în vederea organizării acestui eveniment.

Cu părintească binecuvântare,

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

[1] Ernest Bernea, Civilizaţia română sătească, ediţia îngrijită de Rodica Pandele, (Fapte, idei, documente), București, Ed. Vremea, 2006, p. 164.

Foto credit: arhivă Parohia Apărătorii Patriei II – „Sfântul Ierarh Ambrozie”