In sâmbătă lui Lazar, așa cum este cunoscut ajunul marelui praznic al Intrării Domnului în Ierusalim, preoții parohiei noastre au participat alători ce ceilalți preoți din București și din Ilfov la tradiționala procesiune de Florii din centrul urbei noastre. Deși pare o "modă nouă", am aflat cu această ocazie, că această procesiune era una tradițională în vechime, la Ierusalim, apoi la Constantinopol și în alte orașe mari ale Imperiului roman de răsărit. Această tradiție a fost preluată mai apoi, de domnii Țărilor Romane care au rânduit împreună cu mitropoliții lor, să meargă în alai, alaturi de preoți și de credincioși, pe străzile Sucevei, ale Iasilor, ale Târgoviștei și apoi ale Bucureștilor - capitalele lor, purtând în mâini ramuri de salcie și oprindu-se cu rugăciuni și cântări, în fata bisericilor mari din oraș. Ca și astăzi, alaiul se aduna la capăt de drum, în biserica cea mare a mitropolitului, unde se făceau rugăciuni de mulțumire și de cerere a milei lui Dumnezeu.

Și procesiunea de Florii de anul aceasta a fost una impresionantă care se dorește o invitație făcută credincioșilor de a se alătura alaiului de preoți care merg după Hristos închipuit in marea icoana a praznicului purtată pe chivotul care deschide in fiecare an, uriașa coloană de clerici. Participanții sunt astfel invitați "sa urmeze lui Hristos". Este o invitație la  mărturisire, moarte și Înviere împreună cu Hristos. Toți sunt invitați sa meargă împreună cu El la Lazar cel ce aștepta de patru zile să fie înviat in Bretania și să intre împreună cu El in Ierusalim, nu pentru osanale, ci pentru Cruce, după care știu că urmează Învierea.